A fost o vreme in care toata mobila era roscata si toate casele erau pline de lemn de cires. Apoi a venit moda PAL-ului wenge si toti ne-am facut usi, mobila si podele atat de inchisse. Acum se poarta culori deschise, iar wenge si ciresul roscat ne scot din sarite.
Ce-ati spune daca v-as arata un mod in care puteti schimba aceste nuante fara a acoperi integral lemnul, lasandu-l sa i se vada fibra?
Se poate, printr-un procedeu de vopsire numit „whitewash” si pe care eu l-am deprins de la americani.
Cum adica „whitewash”?
Tehnica aceasta se numeste „whitewash” pentru ca initial se referea la aplicarea unei vopsele albe pe baza de calciu, ca metoda de dezinfectare a cladirilor de utilitate comuna. Pe limba noastra, este de fapt varuirea cu solutia clasica de var, care se stie ca are rol dezinfectant, fiind folosit din vechime si in gospodariile romanesti. Metoda era folosita in mod curent, la mijlocul secolului trecut, atat in Statele Unite, cat si in Europa, pentru a proteja partea de jos a tulpinii copacilor, primavara, precum si cladirile utilitare – hambare, grajduri si cotete pentru gaini.
Noutatea este ca acest concept se aplica acum si in reconditionarea mobilei, bazandu-se pe folosirea vopselei albe pentru a albi lemnul si a-i tempera nuanta inchisa ori prea intensa. Am intalnit aceasta solutie de reconditionare la americani, fiind mentionata ca metoda de reconditionare inclusiv in cursul de reamenajare interioara pe care l-am urmat in SUA. Ulterior, in locul vopselei albe au inceput sa fie folosite si alte culori, fie amestecate cu alb, fie de sine statatoare.
Cum se face?
Metoda este simpla si nu trebuie materiale deosebite: pe langa vopsea si pensula, sunt necesare apa si o carpa sau mai multe. Eu prefer sa folosesc vopseaua de tip chalk paint, asa ca este nevoie si de sigilare la final, lacul fiind alegerea mea in acest caz. Am lucrat cu Paris Grey si Original Original de la Annie Sloan, iar la final lacul Annie Sloan mat. Se poate si cu alte vopsele pe baza de apa, dar recomand la final sa se faca sigilare oricum cu lac, pentru a proteja stratul neuniform de vopsea pe care l-ai aplicat. La final, am folosit lac Annie Sloan, varianta mata, de preferat atunci cand vrei sa scoti in evidenta textura ori culorile suprafetei vopsite.
Ca de fiecare data cand fac un lucru nou, am facut un test, pe o bucata de PAL cu aspect de fag, sa vad care ar fi rezultatul.
Un lucru esential aici este ca suprafata sa fie perfect curata si degresata, pentru ca altfel apa din vopsea va strica tot aspectul. Ca exemplu, am lasat partea de jos nedegresata, ca sa vezi cat de rau prinde vopseaua pe suprafata nepregatita.
Metoda este simpla: adaugi apa in vopsea pana obtii o zeama albicioasa, mai groasa ca laptele, pe care o intinzi cu pensula pe mobila. Lasi sa actioneze un minut, apoi stergi cu o carpa care nu lasa scame, in sensul fibrei lemnului. Nu indepartezi de tot vopseaua, ci atat cat sa ramana in urma carpei o pelicula foarte subtire. Cand folosesti vopsea de tip chalk paint, vei vedea ca devine mai accentuata urma atunci cand vopseaua se usuca.
Odata ce am trecut de test, m-am apucat de vopsit, dar de data asta am pus stratul gri la baza, ca sa temperez nuanta prea galbena a mobilei de dormitor. Am inceput cu noptierele, pe care am dat un strat diluat cam 50% de vopsea Paris Grey, dupa ce le-am scos sertarele.
Am continuat cu a doua noptiera si m-am oprit un moment apoi, sa ma minunez de marea schimbare pe care tehnica whitewash a adus-o infatisarii celor doua piese de mobilier. Dupa o ora de asteptare, timp in care primul strat s-a uscat, am aplicat un al doilea, tot cu vopsea foarte diluata, dar cu nuanta Original, ca sa dau aspectul final albicios, peste griul aplicat deja. Nu este obligatoriu sa aplici un al doilea strat, daca nuanta obtinuta dupa prima mana de vopsea diluata te multumeste, iar in acest caz treci direct la aplicarea lacului. Daca aplici insa al doilea strat, o faci cu grija si fara sa apesi, ca sa nu stergi vopseaua de la prima aplicare.
A urmat patul, la care am intampinat o mica problema: pal-ul era putin uzat in doua zone, avand invelisul superior din plastic destul de subtiat, ceea ce a dus la o aderenta diferita a vopselei in cele doua zone. Am intins insa vopseaua cu carpa in asa fel incat am incercat sa refac modelul de fibra a lemnului si ochiurile pe care acesta le are. A ramas un mic defect, dar nu cred ca va fi efectiv perceput de aceia care nu cunosc deja problema.
Din anumite unghiuri, vopseaua cretata stearsa se vede ciudat si ti se pare ca mobila este murdara, dar nu te speria, este normal sa ti se para asa inainte de sigilare. Vei vedea insa ca are importanta cat de ingrijit ai lucrat la stergerea vopselei: urmele de stergere par a face parte din textura lemnului, asa ca este important ca stergerea sa se faca in linie continua si drept, nu in toate directiile.
Ultima parte din proiectul meu a fost si cea mai dificila, pentru ca a trebuit sa aplic acelasi tratament si pe dulapurile de peste 2 metri inaltime. A fost destul de ficil cu usile pe pozitie, pentru ca a trebuit sa ma urc si sa cobor de pe scara in timp ce stergeam, ca sa pastrez continuitatea noii fibre, pe care o creeaza urma de carpa care sterge vopseaua. In final, a iesit bine, zic eu…
Rezultatul
Acest proiect mi-a luat trei zile de lucru, pentru ca nu am fost hotarata de la inceput sa tratez si dulapurile, care erau intr-o nuanta putin mai deschisa (fiind facute la comanda) decat patul si noptierele (cumparate de la Ikea). Pana la urma, vazand rezultatul, am decis sa le deschid si pe ele la culoare. Desi se vede inca putin diferenta, exista o continuitate data de aceeasi tehnica de vopsire, iar asta ajuta la crearea unei unitati in decor, la nivelul intregii camere.
Nu stiu daca iti poti da seama foarte bine din poze (unde diferentele de culoare par mai accentuate) de schimbarea produsa, dar sa stii ca in realitate ea este imensa. Sus si jos, in pozele din stanga este starea de dinainte de vopsire, in dreapta este rezultatul.
Galbenul de stejar al mobilei MALM s-a temperat mult, iar acum toate se potrivesc perfect cu nuanta mai rece a draperiilor, cu peretii si cu usa proaspat vopsita (proiectul cu vopsirea usilor ti l-am aratat in articolul de aici). Pe ansamblu, am obtinut exact unitatea pe care mi-o doream pentru aceasta camera.
In concluzie, este un procedeu destul de simplu si de accesibil pentru cine doreste o schimbare a aspectului mobilei, dar care sa pastreze la vedere si fibra lemnului. Imi place atat de mult rezultatul incat s-ar putea sa renunt la ideea de a schimba mobila de sufragerie, optand in schimb pentru whitewash, ca sa modific doar nuanta.
Sper ca acest proiect sa te inspire. Daca ti-a placut, distribuie-l mai departe in social media si prietenilor pasionati de bricolaj.
Descoperi si alte idei de proiecte diy si sfaturi de amenajare urmarindu-ma atat vineri dimineata, la “Lectia de bricolaj” de la Prima TV, cat si pe alte platforme:
- pagina de Facebook Gabi Ralea DIY | Decor | Living
- grupul de Facebook Gabi Ralea DIY & Living
- YouTube
Iar daca simti ca ceva din casa ta nu este asa cum trebuie, prinde curaj si rezerva o consultatie online aici, ca sa gasim impreuna solutia potrivita!
