Ce inseamna sustenabilitate la nivel individual si cati dintre noi inteleg si aplica acest concept? Ce facem cel mai des pentru sustenabilitate si ce am vrea sa facem, dar nu putem? Si, mai ales, cine ar putea sa ne ajute si cum, astfel incat micile noastre gesturi sustenabile sa duca la schimbarea la nivel macro pe care o asteptam?
Am pus toate aceste intrebari intr-un sondaj la care, probabil, si tu ai raspuns. Acum pot spune care sunt raspunsurile si ce inseamna ele pentru fiecare din noi. Iata, deci, cum se vede sustenabilitatea la nivel individual si de ce probleme se lovesc cei care au inclus-o in viata de zi cu zi.
Cel mai frecvent comportament sustenabil este evitarea risipei de alimente, urmat de mai putine achizitii de haine si de utilizarea electrocasnicelor din becurilor eficiente energetic. Oamenii isi doresc sa faca mai mult pentru a trai sustenabil, dar nu au suficient ajutor din partea autoritatilor si nici mijloacele materiale necesare, rezulta din sondaj.
Cei mai multi dintre participantii la sondaj arata, prin raspunsurile lor, ca au adoptat deja diverse comportamente sustenabile pentru ca isi doresc sa traiasca intr-un mediu mai curat. Ei au inteles ca este importanta contributia lor individuala desi cred ca aceasta nu este suficienta pentru a rezolva problemele globale legate de sustenabilitate.
Cine si cat crede in sustenabilitate
Pentru 75% dintre respondenti, sustenabilitatea la nivel individual este foarte importanta, pentru ca schimbarile mici si la scara larga pot produce schimbari ample, pe toate planurile. Alti 23% cred in importanta comportamentelor sustenabile in viata de zi cu zi, dar nu cred ca ele pot rezolva integral problemele legate de sustenabilitate. In acelasi timp, 1% dintre respondenti cred ca nici nu are sens sa incerce sa traiasca sustenabil pentru ca sunt “prea mici pentru a putea schimba ceva”.
Tot 75% dintre subiecti afirma ca, luand in calcul obiceiurile zilnice si modul in care utilizeaza resursele, duc un trai sustenabil cat de mult le este posibil. Alti 22,7% spun ca nu au drept scop sustenabilitatea si ca se intampla doar ocazional sa se comporte sustenabil. Din totalul participantilor, 2% spun ca fie nu cred in sustenabilitate, fie nu stiu in ce masura obiceiurile lor pot fi considerate sustenabile.
„Am conștientizat impactul pe care il am asupra mediului, ca individ.”
Respondent anonim
Motivele pentru ca sustenabilitatea a devenit parte a traiului zilnic tin, in primul rand, de sanatatea noastra si a mediului, dar si de dorinta de a determina o schimbare in ceea ce se intampla in jur. Astfel, 90,4% dintre participanti isi doresc cu tarie un mediu mai curat, iar 89,9% sunt in totalitate convinsi ca astfel vor trai mai sanatos. Aproape 70% afirma ca isi doresc o viata mai simpla si mai aproape de natura. Totodata, 79,8% dintre subiecti spun, in mod absolut, ca este nevoie de contributia noastra individuala pentru a determina o schimbare la nivel macro.
La polul opus, 9,6% spun ca nu au niciun obicei sustenabil, dar ca ar vrea sa faca o schimbare in acest sens, in timp ce 4,5% admit ca nu sunt interesati sa treaca la un trai sustenabil.
Ce inseamna sustenabilitate in viata de zi cu zi
Cel mai frecvent comportament sustenabil, indicat de 82% dintre respondenti, priveste risipa de alimente, prin cumpararea in cantitati mai mici si in mod planificat. Totodata, 79% dintre subiecti au aratat ca isi cumpara mai putine haine si doar ceea ce le trebuie, iar 76% folosesc electrocasnice si becuri eficiente energetic. Colectarea selectiva si, respectiv, reciclarea deseurilor sunt practicate de catre 70% din subiecti, in timp ce refolosirea resturilor alimentare este o practica pentru 63% dintre participanti.
La “punga cu pungi” au renuntat 52% dintre participanti, iar 57% indica reconditionarea si repararea drept solutie pentru obiectele stricate, in locul aruncarii lor la gunoi. Doar 29% dintre subiecti folosesc dispozitive de control al consumului de utilitati (precum termostate sau apometre) si putin sub 15% au instalat panouri fotovoltaice pentru a-si asigura energia din surse proprii. Din totalul participantilor la sondaj, doar 3,5% au cumparat o masina electrica, in locul celei clasice, in timp ce 41% dintre subiecti spun ca merg mai mult cu bicicleta ori pe jos, in loc sa mearga cu masina.
„Resturile de la bucatarie le compostez in curtea proprie. Lucrez de acasa, deci nu am nevoie de transport. Foarte rar comand mancare acasa. Incerc, pe cat de mult pot, sa evit risipa de alimente si mancare gatita.”
Respondent anonim
Alte comportamente sustenabile aduse drept exemplu de catre participanti sunt achizitia de haine ori de alte obiecte second hand in locul celor noi, renuntarea la recipiente din plastic si la solutii de curatat pe baza de agenti chimici sau coletarea apei de ploaie ori compostarea resturilor alimentare.
Totodata, colectarea selective a deseurilor, reciclarea unora dintre acestea si organizarea cumparaturilor pentru a reduce achizitiile inutile sunt considerate, de cei mai multi dintre participanti, drept cele mai mari realizari personale din sfera sustenabilitatii la nivel individual.
„Cea mai mare realizare a mea privind sustenabilitatea este faptul ca fiecare gest al meu in aceasta directie este vazut de fetita mea si ea aplica cu entuziasm.”
Respondent anonim.
Desi majoritatea participantilor la sondaj au inclus deja comportamente sustenabile in viata de zi cu zi, sunt inca obiceiuri pe care spun ca isi doresc sa le adopte. Astfel, 52% isi doresc sa renunte la “punga cu pungi” si sa utilizeze in mod curent sacose textile si la fel de multi vor sa evite risipa de apa, in orice fel posibil.
Reducerea risipei alimentare este in continuare un obiectiv pentru 50% dintre participanti, desi o parte dintre ei deja au grija la cate alimente consuma. Cred ca este o informatie importanta, in conditiile in care, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, aruncam anual o cantitate de mancare de circa 130 kg pe cap de locuitor.
Totodata, 46% isi doresc sa isi creasca singuri macar o parte din hrana, iar 45% vor sa reconditioneze si sa repare mai des, in loc sa arunce obiectele care s-au stricat. Instalarea panourilor fotovoltaice este un obiectiv pentru 41% dintre subiecti, in timp ce numai 33% au in vedere sa isi tina sub control consumul de utilitati, prin instalarea unor dispozitive de control precum apometre ori termostat. Achizitia unei masini electrice este si ea pe lista, pentru 31% dintre subiecti.
Cat priveste sursele de informare pe tema sustenabilitatii, respondentii au aratat ca se informeaza mult de pe site-uri si bloguri (43,4%), din social media (40,9%) si cu ajutorul motoarelor de cautare (34,8%), dar si de pe site-urile companiilor interesate de sustenabilitate (18,7%). Intrebati in ce masura se infomeaza pe acest subiect din diferite surse, 24,2% dintre subiecti au ales “deloc” in cazul autoritatilor publice, 23,7% in cazul ONG-urilor de profil, iar 16,7% in cazul companiilor de servicii cu impact asupra sustenabilitatii.
Ce ne trebuie ca sa facem mai mult pentru sustenabilitate individuala
Intrebati ce ii impiedica sa adopte noi obieiuri sustenabile, respondentii au indicat ca motive valabile 100% lipsa de ajutor din partea autoritatilor (36,4%) si de mijloace materiale pentru aceasta schimbare (19,7%), dar si a motivatiei de a modifica ceva in comportament (10,1%). Alte motive valabile intr-o mai mica masura sunt nevoia de ajutor fizic ori faptul ca nu stiu ce au de facut pentru a trai sustenabil.
Se poate face mai mult pentru sustenabilitatea la nivel individual, dar este nevoie de ajutor in acest sens, rezulta din raspunsurile participantilor la sondaj.
Principala nevoie, indicata de 94,7% dintre participanti, se refera la numarul centrelor de colectare a deseurilor speciale precum electrocasnice, textile samd. Totodata, 83,4% dintre subiecti spun ca sunt necesare mai multi furnizori de servicii care sa incurajeze sustenabilitatea, printer acestia numarandu-se cei care fac reparatii si reconditionari de diferite obiecte.
Aproape la fel de multi – 80% – fac apel la ajutorul statului pentru investitiile in sustenabilitatea casei, iar 71,7% arata ca sunt necesare si preturi mai mici la aparatura eficienta energetic. Unii dintre subiecti au indicat in mod clar ca statul trebuie sa se implice pentru trecerea la energie verde, disparitia “baietilor destepti” din energie si pentru aplicarea legislatiei de mediu.
„Am renuntat la cumparaturile compulsive pe toate nivelurile, mi-am donat 50% din obiectele materiale, o parte le-am vandut si banii i-am investit in lucruri care realmente imi bucura sufletul. Cumpar foarte putin si cantaresc mult inainte oricarei achizitii, aleg optiuni sustenabile, cu durata de viata lunga. Merg pe calitate si nu cantitate. Am declarat razboi plasticului si fast-fashion-ului. Am redus cu 80% toate produsele folosite in casa, de la cele de curatenie, pana la cele de igiena personala si cosmetica, apoi pentru ce folosesc zilnic sau periodic am gasit un inlocuitor zero-waste potrivit mie. Traiesc mult mai simplu si sunt multumita si fericita asa, nu mai spun ca toti pasii de mai sus mi-au lasat mult mai multi bani in buzunar, in sfarsit am putut economisi.”
Respondent anonim
Totodata, 65% dintre respondenti considera ca sunt necesare mai multe informatii privind sustenabilitatea la nivel individual, unii cerand “mai multa vizibilitate din partea autoritatilor si firmelor care activeaza in domeniu”. Printre solutiile propuse de participantii la studiu se numara difuzarea mai multor informatii in reclamele radio si tv, dar si activitati in scoli si cu implicarea asociatiilor de proprietari.
Sondajul s-a desfasurat in perioada 5 – 21 aprilie, pe un esantion de 198 de persoane cu varsta de peste 18 ani si care utilizeaza Facebook. Din totalul participantilor la sondaj, 96% au fost femei, iar restul babrati. Dintre respondenti, 75.3% locuiesc in mediul urban, 15,7% in cel rural, iar 9% in mediul suburban. Sondajul are un interval de incredere de 95% si o marja de eroare de 7%.
In loc de concluzie
Poate vei spune ca 200 de raspunsuri nu sunt mare lucru, raportat la populatia Romaniei. Sondajul insa a fost distribuit doar online, prin Facebook (deci bazinul populatiei a fost mult mai mic), iar marja de eroare si intervalul de incredere – relevante pentru orice sondaj – se inscriu in limitele acceptate pentru ca acest demers sa aiba relevanta.
Din aceste cifre, se desprind insa concluzii: poate ca sustenabilitatea, ca termen in sine, poate fi mai greu definita de marea masa a populatiei. Dar, odata explicata legatura dintre aceasta si modul in care ne folosim resursele, indiferent de natura lor, stie fiecare cam ce este de facut.
Avem nevoie de mai mult sprijin din partea autoritatilor pentru a trai mai sustenabil la nivel individual, dar si pana acolo sunt o multime de lucruri pe care noi le putem face. Iar multi dintre noi, dupa cum se vede, le fac deja.
Putem face si mai multe, iar eu iti voi aduce in curand noi informatii care sa te ajute sa traiesti mai sustenabil. Ramai aproape, ca intotdeauna!
Descoperi idei de proiecte diy si trucuri pentru o viata sustenabila urmarindu-ma pe mai multe platforme:
- pagina de Facebook Gabi Ralea DIY & Living
- grupul de Facebook Gabi Ralea DIY & Living
- YouTube
Articolul este foarte interesant, de asemenea si graficul. Din pacate locuiesc intr-o zona in care nu se face colectarea selectiva a deseurilor. Adica chiar daca eu le-as separa, exista doar o masina de gunoi care vine si le ia pe toate la un loc. Astfel incerc sa duc singur materiale la reciclat, cumj ar fi de exemplu peturile. Pe de alta parte evit risipa alimentara, aducandu-mi aminte ca in trecut aruncam undeva la jumatate din mancarea pe care o cumparam. Incerc sa las apa sa curga strict cand am nevoie, lumia o tin aprinsa doar in camera unde stau, s.a.m.d. De asemenea am investit intr-un sistem fotovoltaic si ma bucur ca am o gradina cu fructe si unde unde pot cultiva cateva legume. Consider ca ar trebui cu totii sa ne adaptam cum putem in asa fel incat sa nu poluam, sa nu facem risipa si sa consumam numai atat cat avem nevoie.