Las un pic proiectele DIY de weekend ca sa iti recomand un film. „The Fate of the Furious” – a opta parte din seria „Fast and Furious” – a aparut deja la noi de doua saptamani si ar fi pacat sa il ratezi, daca iti plac filmele de actiune.
Trebuie sa mergi mai ales daca ai vazut si ceva din celelalte sapte filme aparute pana acum. E interesant sa descoperi in ce masura a reusit echipa din film sa depaseasca pierderea unuia dintre membrii ei importanti si sa integreze in schimb altii.
Multi au crezut ca seria „Fast and Furious” a murit odata cu Paul Walker – politistul blond trecut de partea bandelor de raceri. Echipa filmului a fost bulversata de moartea lui, intr-un accident de masina, in 2013 si la fel filmarile pentru Fast and Furious 7. Pelicula aceea a fost totusi dusa la capat si lansata, cu modificari de scenariu si cu fratele lui Paul Walker aparand pasager, pentru a inlocui disparitia unuia din cele doua personaje centrale.
(De fapt, judecand retrospectiv acum, imi dau seama ca acel film are o echipa drept personaj central, echipa in care fiecare personaj se impune diferit. Grupul are totusi un lider, iar cel disparut nu lipseste cu totul, ci ramane cumva printre ei, vei vedea cum.)
Pe ansamblu, filmul mi s-a parut mai bun decat cel precedent (desi IMDB le noteaza pe ambele cu 7.2, poate din cauza incarcaturii emotionale pe care episodul 7 a primit-o in urma mortii lui Paul Walker). Filmul are mai mult umor decat celelalte parti si, daca lasi deoparte unele exagerari imposibil de evitat in filmele de actiune (nu dau amanunte ca sa nu iti stric surpriza), atunci iti vei petrece cu folos cele 136 de minute, cat dureaza pelicula.
Ca tot veni vorba despre umor, nu ma pot abtine de la a-ti spune ca aparitia lui Jason Statham alaturi de Dwayne Johnson este esentiala in directia asta. Poate nu ti-l inchipui pe Statham facand comedie, ci doar in roluri de dur (asa cum a fost in „Transporter”, „The Mechanic”, „The Expendables”, „Homefront”), dar iti recomand sa vezi si „Spioana” (Spy”, care inca mai ruleaza la HBO) si iti vei schimba parerea.
O alta surpriza este Hellen Mirren, care apare pasager, dar intr-un rol din care schimba mersul lucrurilor, scotand actiunea din schema scenariilor previzibile. M-a surprins si Charlize Theron, dar nu iti spun de ce, ci te las sa descoperi vazand filmul. Mai sunt surprize si pentru cei ca urmaresc „Game of Thrones”, dar nici despre asta nu mai spun nimic.
Ce este previzibil? Evident, faptul ca personajele se bat cu diversi raufacatori, dar violenta lor – in confruntari fizice si mai putin cu arme – pare amuzanta si nicidecum sangeroasa, astfel ca filmul poate fi vazut si de un copil de 10-12 ani. Cumva, bataile astea imi aduc aminte mai degraba de desenele animate si de filmele facute de Marvel Studios („Superman”, „Spiderman” ori Batman”)…
Previzibil este si numarul mare de masini scumpe folosite si distruse (nu stiu daca pe bune ori sunt doar simulari), ceea ce nu e iesit din comun pentru un film cu un buget de 250 de milioane de dolari.
Te-ar putea deranja inclinatia spre SF in unele momente de confruntare, dar sa fim seriosi: toata industria recenta a filmului traieste din asa ceva si nu merge nimeni la film sa vada fix ce poate vedea si in viata. (Viata poate imagina oricum mai mult decat orice film…)
Dincolo de asta totusi, aceste dramatizari pornesc de la informatii si experimente posibile si reale, chiar daca noua ni se par putin probabile si cu atat mai putin posibile. Cum ar fi, de exemplu, sa ai toate semafoarele pe verde si sa prinzi trafic redus in centrul Manhattan-ului. Este ca si cum ai traversa Bucurestiul in doar 20 de minute, intr-o vineri seara.
Sper ca ce ti-am povestit eu despre film sa nu iti strice placerea de a-l vedea si de a te bucura cu el impreuna cu cine doresti tu. Daca filmele de actiune nu iti plac insa, poti alege oricand altceva. Iti recomand 5 comedii la care nu ai cum sa nu razi sau unul din aceste zece filme uitate pe care sa le vezi alaturi de copii.
Indiferent ce ai alege, weekend placut sa ai!
