Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand vad o piesa veche de mobilier, nu pot sa nu ma gandesc cum se poate reconditiona si transforma in ceva nou, iesit din comun. (Stiu, este o pasiune care poate parea ciudata intr-o lume in care poti cumpara orice, fara sa consumi timp si energie pe reparatii.)
Asta a fost si cu scaunul acesta vechi de cateva zeci de ani, facut de socrul socrului meu si abandonat prin curte, la tara, in ploaie si vant. Avea niste picioare grozave, care-mi aduceau aminte de stilul industrial, chiar daca erau ruginite, iar tablia mancata de vreme. L-am luat acasa si am facut din el…
Dar mai bine sa o luam cu inceputul!
De fapt, acesta este inceputul – un taburet din lemn si metal, vechi de 50-60 de ani. Lemnul ruginise, iar placajul din care era facut sezutul se curbase de la uzura.
L-am adus acasa si am mai strans ceva materiale, in principal resturi de scandura cu aceeasi grosime, de 2,5 centimetri. Mi-a mai trebuit smirghel pentru slefuire, suruburi, vopsea neagra pentru metal si lac 3 in 1 din cel despre care ti-am povestit deja pentru partea din lemn. Ca unelte, ai nevoie de un creion pentru tamplarie, o bormasina, un fierastrau si de un echer pentru tamplarie, pentru a taia corect rama, la 45 de grade.
Mi-am pus in gand sa transform scaunul acesta vechi intr-o masuta pentru cafea, pe care sa o am afara, intr-o zona amenajata de curand in curte. Doar ca imi place atat de mult ce a iesit incat s-ar putea sa relochez masuta intr-un spatiu la fel de prietenos si, sper eu, neconventional – viitorul meu atelier.
Operatiunea, pas cu pas
Mai intai, am aliniat resturile de scandura in asa fel incat nuantele de lemn sa alterneze in mod placut. Fiind vechi, aveau nevoie sa fie curatate, asa ca le-am slefuit putin inainte de a le folosi. Ok, nu le-am slefuit eu, dar … eu, noi, aceeasi echipa se cheama ca suntem, nu?
Am aliniat scandurile si am montat cu suruburi o transversala, la unul dintre capete. Rolul ei este sa tina la un loc scandurile si sa ofere un suport pentru rama pe care am montat-o la final.
Este adevarat ca nu toate scandurile aveau aceeasi lungime. Am montat o alta transversala la circa 45 de centimetri distanta si am taiat scandurile astfel incat sa fie toate egale cu cea mai scurta dintre ele. Poti sa faci asta cu fierastraul manual, dar poate fi complicat sa tai in linie dreapta, asa ca iti recomand un fierastrau unghiular.
Pentru un aspect finisat, era nevoie de o rama de jur imprejur, pe care am facut-o din stinghii de lemn cu latimea de 4 centimetri. Rama trebuie sa se imbine frumos la colturi, iar asta se intampla taind ramele la 45 de grade, cu ajutorul echerului de tamplarie. Rama poate fi imbinata si lasand colturile drepte si asezandu-le apoi perpendicular unul peste altul, dar am ajuns amandoi (eu mai greu, ce-i drept) la concluzia ca arata mai bine cu unghi si ca rezultatul justifica efortul depus.
Urmatorul pas poate fi vopsirea. Fiind ruginit, metalul a avut nevoie de curatare, cu o carpa si apoi usor cu smirghelul. Nu am insistat foarte mult insa pentru ca vopseaua pe care am folosit-o – produsa de Policolor si cumparata de la Hornbach – poate fi aplicata direct peste rugina.
Ori poti monta tablia asa cum este si apoi sa o vopsesti. Eu am vopsit intai, cu lacul 3 in 1 nuanta palisandru, dar inainte de asta am facut o proba, sa stiu sigur cum se incadreaza tablia pe cadrul metalic cu picioare.
Cum iti spuneam, am vopsit intai, culoarea asta fiind lacul 3 in 1 de la Kober despre care ti-am mai povestit si aici.
Apoi am montat, prinzand tablia de picioare cu ajutorul unor cleme si suruburi.
In final…
…am obtinut o masuta care imi place si pe care nu o mai vreau in gradina. Imi place aspectul industrial dat de combinatia de lemn delicat, negru, alaturi de lemnul lacuit, in nuanta calda, rosiatica. M-am gandit sa las lemnul nevopsit, cand am vazut cat este de frumoasa fibra bruta, insa mi-a fost tema ca, stand afara, in aer liber, se va degrada. L-am vopsit si imi place atat de mult, incat nu-l mai las afara. E pacat de asa suprafata, zic eu…
Aveam un loc pregatit pentru el si, cat mai este de stat in curte, va ramane acolo. Langa banca din lemn si ghiveciul de rosii, sub nuc.
Pare cam inalt pentru un taburet, dar sigur ca persoanele inalte ar putea avea alta parere. Are insa inaltimea potrivita sa lasi pe el cartea pe care o citesti in curte ori sa pui cana cu cafea.
Acesta a fost unul dintre proiectele acelea facute din nimic. Practic, nu am cumparat nimic pentru ca tot ce am folosit a fost ori prin curtea mea, ori in a socrilor mei. Tocmai aici sta farmecul bricolajului, zic eu: sa iti pui ideile la treaba ca sa faci apoi singur, din mai nimic, un lucru minunat.
Crezi ca as fi putut face altceva mai potrivit cu acest scaun?
UPDATE 2020:
Inca folosesc aceasta masuta si imi este tare draga. Probabil ii voi mai da o mana de lac, ca sa protejez lemnul, dar in rest nimic nu este de schimbat la ea.
Am pastrat-o mult timp in atelierul din mansarda, insa am adus-o de curand afara, pentru ca am acum doua zone in care se poate sta.
Descoperi si alte idei de proiecte diy si sfaturi de amenajare urmarindu-ma pe mai multe platforme:
- pagina de Facebook Gabi Ralea DIY | Decor | Living
- grupul de Facebook Gabi Ralea DIY & Living
- YouTube
Iar daca simti ca ceva din casa ta nu este asa cum trebuie, prinde curaj si rezerva o consultatie online aici, ca sa gasim impreuna solutia potrivita!
