Un martir mâncat în linişte

De la grădiniţă spre casă, trecem printre blocurile străjuite de copaci despre care nu sunt sigură dacă nu sunt cumva mai vechi decât cartierul. În grădina unui bloc, o pisică roşcată ronţăie cu nesaţ un şoarece.
– Uite o pisică, mami! Ce face? Ce mănâncă?
– Cred că un şoarece, puiule.
– Aaaa… Şi nu-l doare?
Mi-am blestemat momentul anterior de sinceritate, deşi a fost mânat de gânduri bune şi de dorinţa rezonabilă ca ţâncul meu să cunoască viaţa aşa cum e ea. Simpatici tare Tom şi Jerry, dar în viaţă lucrurile nu se întâmplă mereu ca-n filme ori cum vezi în desenele animate, nu?
– Tu l-ai auzit pe şoricel plângând?
– Da, dar în linişte…
Un martir şoarecele ăsta, nu-i aşa?
7 comments

Dă-i un răspuns lui GabiAnulează răspunsul

You May Also Like