Ţopăie prin casă cântând numai el ştie ce. La doi paşi de mine, mă împroaşcă un zbieret cum poţi auzi doar într-o grupă de grădiniţă unde toţi copiii au degustat, la micul dejun, un suc energizant de portocale. (Să mai spună careva că la grădiniţă nu sunt lăsaţi copiii să se exprime aşa cum simt…)
– Maaaamiiiii, când mai vine primăvaraaaa?? (leit-motivul existenţei noastre din ultimele trei săptămâni, dealtfel).
– Vine, vine. Nu ştiu sigur când, însă vine ea, până la urmă. Dar, puiule…
– Ce e, maaamiii??…
– Puiule, tu auzi bine ceea ce îţi spun eu?
– Da.
– Dar ceea ce spui tu auzi bine?
– Da, aud.
– Sigur?
– Da, foarte sigur. De ce?
– Dacă ce spun eu auzi şi auzi şi ceea ce spui tu, nu este nevoie să ţipi atunci. Sunt lângă tine şi aud foarte bine ce zici. Numai oamenii surzi vorbesc aşa de tare.
– … Îhâm….
Trei secunde de tăcere.
– Mami, atunci înseamnă că, atunci când se supără, oamenii sunt surzi.
– De unde şi până unde?
– Păi nu ai văzut ce tare ţipă??
Mi-aduc aminte de o poantă seacă din liceu, despre puricele care, după ce i s-au rupt picioarele, nu ar mai sări pentru că e surd şi nu mai aude comanda „Înainte marş!”. Întrebarea este acum următoarea: dacă puricele ţipă, oare ţipă de supărare ori pentru că nu aude??
ce blog dragut…felicitari!:)
m-am lămurit, un pui de scorpion ca soră-mea, să-ţi trăiască tot aşa deştept!
@puideblog, in zodie de presedinte… :))
Spre lamurire, a se citi postarea „1461 de zile”, publicata in noiembrie anul trecut. 😀
gata, nu mă mai pot abţine, în ce zodie e născut băieţelul tău? 😀 că prea-i isteţ! ştiu eu că tu zici că seamănă cu tine la asta, da' io tot aş vrea să ştiu şi „motivul” nativ 😉