Batman. Filmul. A nu știu câta parte, în care vedem și imagini cu Batman „când era mic”. Apoi săritură în cadru, în timp și în spațiu, peste o miime de imagine, 20 de ani și mii de kilometri. Un Batman matur apare deodată, învăluit în mantie și mușchi.
– Maaami, dar când a avut el timp să crească așa repede?? Că nu l-am văzut mâncând și nici nu a dormit… Veeezi?! Și îmi mai spui mie să mănânc tot și să mă duc devreme la culcare…
Am evaluat rapid dezavantajele privitului – chiar și controlat (cum altfel, la 5 ani?) – la televizor și avantajele luptei televizate dintre bine și rău. Și am decis, la fel de rapid.
Nu știu alții cum sunt, dar eu nu mă mai pot uita la vreun film cu eroi purtători de mantie fără să mă întreb dinainte dacă au mâncat mere când erau mici, dacă și-au făcut lecțiile la timp ori dacă au învățat tot pentru teza la fizică. Poți să știi care va fi următoarea întrebare??…
Ma bucur ca m-ai gasit. 🙂 Te astept mereu cu drag. Sarbatori frumoase sa aveti si voi…
Nu, nu poti, dar asta-i farmecul! Asteptarea merita toti banii cind intrebarea ce-ti gidila sufletul vine, in sfirsit!
Ma bucur c-am ajuns pe blogul tau!
Sarbatori frumoase!