Cum caseta veche pentru bijuterii devine noua

De fiecare data cand reconditionez un obiect vechi, am aceeasi dilema: sa il modific printr-o vopsea noua ori sa il las asa cum este, perfect in imperfectiunea lui? Parerile sunt impartite si vor oameni care sustin una sau alta din variante.

Fara sa am pretentia de a sti cum este mai bine, imi fac curaj si reconditionez, in cazul de fata o caseta pentru bijuterii facuta de tatal meu. O bijuterie in sine, pe care acum o pastrez si cu mai mult drag.

Iti arat in continuare ce am facut si cu ce rezultat.

Tata era tamplar foarte bun, iar tot ce ii iesea din mana era minunat. La fel si caseta asta, pe care o stiu de cand ma stiu. Nu stiu exact din ce fel de lemn este facuta, dar pare a fi cires, sculptura de pe capac avand nevoie de fibra tare pentru a iesi impecabil. M-a fascinat mult timp capacul acesta, nestiind cum a facut tata degradeul de culoare. Nu stiu nici cum a facut de au iesit motivele florale identice, caci nu imi aduc aminte sa fi folosit vreodata altceva decat creionul si setul de scule. Fara hartie de indigo, fara copiator…

Apoi caseta a stat deoparte ani intregi, nefiind folosita pentru ca ceva nu-mi mai placea la ea. M-am tot gandit cum sa o salvez, fascinata in continuare de catifeaua albastra cu care este captusit interiorul.

Am decis sa o vopsesc cu Annie Sloan Chalk Paint, folosind mai multe culori, ca sa scot in evidenta frumusetea capacului. Mi-a luat mult sa ma hotarasc care, iar in final am ales Paris Grey, Greek Blue, Cream si o tusa de Original. La final, un strat de lac pe baza de apa m-a ajutat sa sigilez vopseaua.

Primul strat, cel de fond, a fost de Paris Grey. Provocarea a fost sa vopsesc capacul integral, in toate crevasele facute de tata – vezi ca suprafata lui nu este nicaieri complet plana – si sa nu incarc lemnul, pentru a nu-i ingrosa detaliile.

Pe interior, am avut nevoie sa fac doua lucruri. Mai intai, am protejat marginea catifelei cu banda de protectie, ca sa pot vopsi fara sa patez materialul. a trebuit chiar sa dezlipesc putin catifeaua, ca sa pot strecura izolatia mai jos si sa nu raman spatii vizibile nevopsite. Mai apoi, am avut nevoie de buline de silicon pentru a amortiza inchiderea, astfel incat vopseaua si lacul sa fie protejate la contactul dintre capac si cutie. Ele au fost montate insa la final, dupa lacuire.

Dupa stratul de baza, am ales sa adaug albastru pe florile de pe capac. Desi cunosc caseta asta de aproape 40 de ani, abia acum am remarcat faptul ca simetria este doar stanga – dreapta, nu si pe verticala, existand o anume orientare a petalelor, adica un ”sus” si un ”jos”.

A doua culoare a fost pentru chenarul central si m-am gandit tare mult daca sa o folosesc si in alta parte. Cum mai putin inseamna mai mult, am lasat doar chenarul crem si am adaugat cateva tuse de alb, cu buretele.

Initial, nu am fost incantata de efectul obtinut prin adaugarea marginilor albe, dar mi-am schimbat parerea, dupa stratul final de lac. Umbra alba evidentiaza sculptura si ii da profunzime.

Aplicarea stratului final de lac – unul pe baza de apa de la Policolor, respectiv Villa Yach 3 in 1 – cere atentie, cand lucrezi pe o piesa sculptata. Aplicat in exces, lacul se aduna in colturi sau adancituri si ”ingroasa” piesa, adica o incarca prea mult si isi pierde liniile delicate. Cu o pensula moale si cu rabdare, in final reusesti sa inchei cu bine operatiunea de lacuire.

Am lucrat cateva zile la acest proiect de reconditionare. Fiecare strat de vopsea avea nevoie de uscare serioasa, micile greseli nefiind usor de reparat, din cauza suprafetei cu asperitati si crevase.

Cred totusi ca am facut treaba buna si ca tatal meu ar fi fost mandru de noua infatisare pe care creatia lui o are acum. Cine stie daca nu cumva caseta asta, in noua ei forma, va ramane alti 40 de ani in casa mea…

Ai vreun obiect vechi pe care l-ai vrea reconditionat si nu stii daca si cum sa o faci? Nu esti singurul! Povesteste despre asta intr-un comentariu si cautam impreuna o solutie!

Iar daca ti-a placut articolul, distribuie-l in social media si trimite-l prietenilor pasionati de bricolaj, ca sa ii inspiri si pe ei in proiecte!

Tu ce crezi? Comenteaza!

Scroll to Top