Acum vreo zece ani, am făcut un tur prin țară și am poposit la Sighetul Marmației și la Săpânța. Am cumpărat de acolo un clop mititel cât pentru un cap de păpușă, cu ciucurei colorați, potrivitți pentru asmuțit pisicile. L-a găsit băiatul meu, uitat într-un colț de raft. L-a pus pe cap și a improvizat și o urmă de mustață neagră.
– Mami, dă-mi o haină de om gospodar, te rog!
– O ce?… Dar… cum e haina de om gospodar?
– E cu pieptăraș și cu dungi. Ai să îmi dai?
Aha, știam că haina îl face pe om, dar nu știam că îl face și gospodar. Îmi explic acum de ce nu par gospodine multe dintre femeile care pierd timpul prin discoteci: pentru că nu au pieptăraș, nu?
