Sunt putini romanii atat de cunoscuti incat, oriunde ai vorbi despre in lume, numele lor starnesc admiratia celor care le aud. Si sunt si mai putini aceia care sunt considerati a apartine umanitatii, nu natiunii noastre anume. Unul dintre acesti „romani universali” este Constantin Brancusi, prezent la Muzeul de Arta din Timisoara printr-o suta de lucrari expuse acolo timp de patru luni. Expozitia Brancusi este un eveniment care nu ar trebui ratat, fiind prima de acest fel de la noi din ultima jumatate de secol si pentru care s-a lucrat intens, in ultimii doi ani.
Prima intalnire directa cu operele lui Brancusi am avut-o la Art Institute din Chicago, unde sunt expuse trei dintre lucrarile sale – „Leda”, „Pasarea de aur” si „Negresa alba”. Cinci ani mai tarziu, am reintrat in rolul de reporter si am fost la Timisoara, la deschiderea expozitiei „Brancusi – surse romanesti si perspective europene” la initiativa Policolor, cel mai vechi partener al meu si sponsor implicat in productia spatiului de expozitie.
Lansarea expozitiei, prin ochi de jurnalist
Cu doua zile inaintea deschiderii oficiale a expozitiei, 160 de jurnalisti romani si straini – iar eu printre ei – au aflat detaliile organizarii acesteia, ca parte a programului cultural „Timisoara – Capitala a Culturii Europene”. Adunati intr-una din salile Muzeului National de Arta din Timisoara, noi am fost primii care au aflat ce a insemnat efortul din ultimii doi-trei ani pentru aducerea, in fata publicului, a celor 100 de lucrari brancusiene.
Finantarea a venit din partea Consiliului Judetean Timis, iar de organizare s-au ocupat Muzeul National de Arta Timisoara, Fundatia Art Encounters si Institutul Francez din Romania. Colaborarea lor, sub coordonarea curatorului Doina Lemny, a facut posibila aducerea la Timisoara a 100 de lucrari de Constantin Brancusi, respectiv 22 de sculpturi, 55 de fotografii si 11 desene, imprumutate din colectii romanesti si straine precum cele ale Tate Museum din Londra, Centre Pompidou din Paris, Guggenheim Foundation din New York, Muzeul National de Arta al Romaniei ori Muzeul de Arta din Craiova. Printre acestea se afla inclusiv doua sculpturi care – potrivit curatorului expozitiei – nu au parasit niciodata atelierul din Paris al artistului, fiind acum aratate in premiera publicului.
„Operele lui Brancusi sunt imprastiate prin lume. Transportul acestor opere este greu de facut si sunt de indeplinit conditii drastice de umiditate, temperatura si lumina pentru a le expune”, a spus Doina Lemny, subliniind efortul logistic facut pentru a arata publicului cele 100 de lucrari in conditii de siguranta pentru acestea.
Intalnindu-l pe Brancusi
Expozitia Brancusi ocupa mai multe sali la nivelul al doilea al Muzeului National de Arta din Timisoara. Aici a fost construit, in ultimele saptamani, un cadru adecvat expunerii acestor lucrari in jocuri de lumina si umbra, pe socluri mai ales inchise la culoare (aici am recunoscut finisajele Policolor) si pe fundaluri din catifea gri antracit, urmand ideea marelui sculptor de a-si prezenta lucrarile in fata unor draperii.
„Ideea a fost sa-l readucem pe Brancusi in tara lui. (…) Constantin Brancusi si George Enescu au reprezentat mereu creativitatea romaneasca, fiind singurii romani probabil care nu au fost niciodata contestati”, a aratat Doina Lemny, curatorul expozitiei, fost muzeograf si cercetator la Pompidou Centre din Paris si poate cel mai bun cunoscator al vietii si operei marelui sculptor roman.
Pentru studentii la Arte Plastice si Medicina, prima lucrare din expozitie poate parea cunoscuta: o statuie din ghips inalta de 1,77 m, realizata de Brancusi in anii de studentie, in 1901-1902, sub indrumarea doctorului Dimitrie Gerota si premiata ulterior pentru calitatea reproducerii anatomiei umane.
Urmeaza in sirul expozitiei alte lucrari realizate dupa plecarea la Paris si care, desi poate mai putin cunoscute publicului romanesc, evoca normele formarii sale la Scoala de Arta din Bucuresti. „Am vrut sa aratam continuitatea artei lui Brancusi dupa trecerea de la arta academica din Romania la o alta evolutie a formei, recunoscuta ulterior pe plan mondial”, afirma curatorul expozitiei, Doina Lemny.
Nu se poate sa nu recunosti in expozitie „Sarutul” – declaratia de independenta a lui Brancusi fata de Rodin si trecerea spre sculptura fara modelaj. Reprezinta, de fapt, una din temele sale preferate, reluata ulterior pe „Poarta sarutului” si „Coloana sarutului”. Mai mult, reprezentarea grafica a acestei teme devine chiar o semnatura pentru Brancusi, care o include, in diferite forme, intr-o parte din corespondenta sa.
O lucrare care, alaturi de „Fragment de coloana”, nu a fost scoasa vreodata din atelierul din Paris, dar este expusa acum la Timisoara este „Piatra de hotar”, realizata din trei blocuri care preiau tema din seria „Sarutul”. Curatorul expozitiei explica de ce este unica aceasta sculptura: este un „totem” realizat de Brancusi in 1945, o opera manifest prin care artistul si-a exprimat tristetea legata de pierderea de catre Romania a unei parti din teritoriile sale, dupa al doilea razboi mondial.
Vei mai vedea acolo si alte lucrari celebre, precum „Domnisoara Pogany 1” si „Danaida” sau opere din seria „Capete culcate”, dar si „Maiastra” sau „Peste 1” aduse de la Tate Museum din Londra. Vei vedea si „Muza adormita”, opera prin care Brancusi a inventat practic conceptul de sculptura tactila.
Vei vedea si superba „Pasare in zbor”, prin care Brancusi „a vrut sa suprinda zborul, nu pasarea in sine”, dupa cum spune curatorul colectiei, Doina Lemny. Lucrarea a fost adusa la Timisoara din colectia Guggenheim si s-a aflat in centrul unei dispute cu vamesii americani, in 1926, dupa ce acestia nu au recunoscut-o drept opera de arta. Eui au incadrat-o atunci in loc in categoria „ustensile de bucatarie si echipamente medicale” si au taxat-o cu 235 de dolari, in conditiile in care operele de arta erau scutite de taxe vamale. Intamplarea avea sa duca, in 1927, la declansarea unui proces impotriva vamii americane, proces care a luat amploare in presa vremii si care avea sa vizeze nu atat lucrarea lui Brancusi, cat conceptul de arta moderna. S-a judecat cu sculptura in sala de judecata si in absenta lui Brancusi, iar verdictul pronuntat in 1928 a confirmat ca arta moderna este arta chiar si pentru aceia care nu reusesc sa o inteleaga. A fost o victoriei nu doar a lui Brancusi, ci a intregii miscari artistice si a dus la o reforma in legislatia americana in privinta perceptiei asupra modernismului.
As putea sa-ti mai spun si sa-ti arat si altele, dar iti las sa le descoperi singur, intr-o expozitie care nu cred ca se va repeta prea curand. Te las sa te bucuri de ele la Timisoara asa cum am facut si eu si acolo, si la Chicago. Si gandeste-te ce inseamna aceasta sansa de a le vedea, pentru ca nu va trebui sa zbori mii de kilometri pentru a fi la un pas de opere brancusiene din mari muzee ale lumii.
Cand se poate vizita, unde gasim bilete, cat costa?
Pretul biletelor variaza intre 100 de lei (pentru toate expozitiile din cadrul muzeului, inclusiv pentru Brancusi) si 22 de lei (pentru studenti), in raport de tipul de vizitatori. Biletul pentru cei care vor sa mearga doar la expozitia Brancusi costa 88 de lei, iar pentru pensionari 55 de lei. Accesul este insa gratuit pentru jurnalisti (in baza acreditarii prealabile), prescolari si elevi, precum si pentru profesorii sau invatatorii insotitori ai grupurilor de copii, pentru persoanele cu dizabilitati si insotitorii lor, dar si pentru anumite categorii de angajati bugetari.
Organizatorii recomanda ca vizitarea sa se faca in baza unei rezervari prealabile pe site-ul expozitiei https://brancusi-2023.info/ si pentru un anume interval orar, asa cum se face si in alte muzee ale lumii, in cazul achizitiei biletelor online. Pe langa biletele online, sunt disponibile zilnic si bilete care pot fi cumparate direct de la casieria muzeului, intr-un numar limitat.
Iar daca te gandesti si la alte costuri legate de drumul la Timisoara, sa mai stii ca bilet de avion Bucuresti – Timisoara si retur cu Air Connect a costat sub o suta de euro, iar o pizza in centrul orasului, la doi pasi de muzeu, a fost 42 de lei.
Care este legatura Policolor cu expozitia Brancusi?
Policolor – primul brand de lavabila romaneasca – se implica in sprijinul artei si culturii si printr-un parteneriat Bienala Art Encounters. Inca de la lansarea expozitiilor, in primavara 2023, Spor si Policolor au adus culoare in galeriile si spațiile culturale, in cadrul programului „Timisoara: Capitala Europeana a Culturii 2023”. Produsele folosite au fost selectate de curatori si arhitecti, care au cerut calitate premium si indeplinirea anumitor cerinte: nuante intense si rezistente, produsele sa fie pe baza de apa, sa se usuce repede si sa nu contina metale grele sau alt element care ar putea afecta opera de arta cu care intra in contact.
Astfel, o parte dintre soclurile si podiumurile din cadrul expozitiei Brancusi poarta semnatura SPOR, fiind vopsite cu SPOR Aqua, email pe care si eu il folosesc in mod constant si despre care am vorbit de multe ori aici, pe blog. Aici, SPOR Email Aqua a fost colorat intr-un gri antracit intens mat, culoarea intregii expozitii Brancusi. Si este important sa il poti colora in ce nuanta vrei, daca gama standard nu iti indeplineste dorintele. Si tot despre de aceasta vopsea vrea sa iti mai spun ceva: reteta a fost imbunatatita (se usuca rapid, nu contine metale grele si este sigura pentru jucarii), iar gama de culori a fost extinsa si include nuante noi de galben, bej si verde.
Tot Muzeul National de Arta Timisoara a gazduit anul acesta o alta expozitie importanta, dedicata artistului suprarealist de origine romana Victor Brauner. Ca partener oficial, SPOR a pus atunci in valoare si intreaga expozitie Brauner, cele 11 sali ale Muzeului National de Arta din Timisoara fiind vopsite cu SPOR ArtColor.
Sper ca aceste informatii sa iti fie de folos si sa gasesti calea de a vizita expozitia, inainte de 28 ianuarie 2024. Iti doresc sa te bucuri de ea asa cum m-am bucurat si eu!
Descoperi si alte idei care sa te inspire, proiecte diy si sfaturi pentru un trai sustenabil urmarindu-ma si pe alte platforme:
- pagina de Facebook Gabi Ralea DIY | Decor | Living
- grupul de Facebook Gabi Ralea DIY & Living
- YouTube
