Principalul motiv pentru care aruncam mancare este ca avem prea multa hrana pentru a o consuma inainte sa se strice. Sunt alimente pe care fie nu le-am consumat integral, fie s-au stricat inainte de folosire si pentru care am fi putut gasi solutii de salvare.
Ce putem face ca sa poluam mai putin prin alimentele nefolosite? Cinci variante de refolosire a resturilor alimentare gasesti mai jos, intr-un nou articol din seria #SustenabilAcasa, sustinuta de Lidl Romania.
Din camara si din frigider ori din farfuriile noastre, milioane de tone de hrana ajung anual la gunoi, cu impact negativ asupra mediului si al bugetului nostru. Cu un mic efort investit in planificare si organizare, am cheltui mai putin pe hrana si am reduce considerabil cantitatea de alimente aruncata.
Pentru toti aceia care au nevoie de sfaturi pentru a preveni risipa de alimente, Lidl Romania a pregatit o multime de trucuri si informatii utile in acest sens. Ele sunt accesibile oricui intr-o sectiune speciala pe site-ul Lild si pe care o poti accesa AICI.
Cum depozitam corect fructele si legumele
Depozitand corect fructele si legumele reducem riscul ca ele sa se strice. In frigider, se pastreaza mereu cirese, visine, fructe de padure si pepeni, fara sa le spala, intrucat asta le-ar creste umiditatea si le-ar strica mai repede. Citricele pot rezista si in frigider, si pe blatul de bucatarie, dar la rece se simt mai bine.
In schimb, rosiile, castravetii sau piersicile trebuie sa ramana la temperatura camerei. Nici cartofii sau ceapa nu stau bine in frigider, dar nici pe blatul de bucatarie, ci in locuri racoroase si ferite de umiditate.
Iti recomand sa studiezi in detaliu AICI conditiile de pastrare a fructelor si legumelor, in lista pe care Lidl Romania a realizat-o. Vei vedea exact conditiile de depozitare corecta pentru fiecare dintre ele, dar si ce trebuie sa eviti daca vrei sa le prelungesti valabilitatea.
Inventarul alimentelor si beneficiile lui
Ne este mai usor sa prevenim risipa daca pastram evidenta alimentelor pe care le avem in frigider, dulapuri ori in camara. Stiind mereu ce avem depozitat si cand expira, ne incadram mai usor in termenul de valabilitate a produselor. Ne ajuta sa ne organizam mai bine, stiind ce avem deja cumparat si trebuie folosit mai intai.
Pentru a face acest inventar, luam la rand toate locurile in care avem depozitate alimente si grupam produsele de acelasi fel, stabilind care sunt duplicate. Pentru fiecare produs, notam locul in care il depozitam, tipul de produs, cantitatea si data de expirare (de exemplu, in camara sunt trei cutii de mazare care expira in 02.08.2022). Trecem si data inventarului, ca sa putem plasa in timp verificarea facuta.
Poti tine electronic aceasta evidenta sau folosi un template pe care l-am pregatit eu in acest scop si pe care il gasesti mai jos. Daca il printezi, iti este la indemana sa stea intr-o folie lipita pe partea interioara a usii, in zona de depozitare.
5 idei de salvare a resturilor alimentare
Ce facem totusi, daca trebuie sa gasim solutii pentru alimentele pe care nu le putem consuma in timp util sau cu resturile ramase de la masa? Sunt cel putin cinci variante de salvare, pe care le gasesti mai jos.
Gatesti rapid altceva
Multe dintre alimentele ramase pot fi ingrediente in alte retete, cele mai multe bazate pe umpluturi si care nu cer cantitati standard din fiecare componenta. Legumele pot fi utilizate fara probleme gatind pizza, omlete, salate, legume umplute, supe ori tarte sarate de tip quiche.
Branzeturile pot fi utilizate in pizza si omlete, dar si ca adaos in supe usoare, precum supa de ceapa. Ori se pot transforma urmand una din retetele franzutesti furnizate de Lidl Romania AICI. Painea poate fi uscata si macinata pentru a deveni pesmet, folosit apoi in alte retete. Resturile de la desert pot fi si ele transformate in alte dulciuri, iar idei de refolosire a ciocolatei, biscuitilor si cozonacului gasesti tot la Lidl AICI.
Combaterea risipei alimentare este o misiune si a retailerului Lidl Romania, pe care și-o asuma in primul rand la nivel de operatiuni de business, prin implementarea unor masuri interne precum optimizarea stocurilor de produse. In paralel, pentru a diminua pierderile alimentare de pe lanturile de aprovizionare, Lidl Romania doneaza constant catre reteaua nationala a Bancilor pentru Alimente produse alimentare comestibile si non-alimentare care, din diverse motive, si-au pierdut valoarea economica de pe piata. Pana acum, Lidl Romania a donat peste 1.050 de tone de produse. In plus, compania sustine dezvoltarea la nivel national a retelei Bancilor de Alimente si prin donatii financiare.
Faci conserve din fructe si legume
Conservele sunt o solutie foarte buna pentru legumele si fructele in exces, fiind usor de facut si de catre cei fara experienta in gatit. Nu are importanta cum arata legumele, ci cat sunt de sanatoase, pentru ca nu se consuma in nicio varianta cele cu zone putrezite sau foarte lovite. Taie cu atentie aceste zone, dar nu le arunca la gunoi, pentru ca avem pentru ele o alta solutie de salvare, despre care afli imediat.
Muraturile se fac foarte usor, punand legumele ori fructele – mere, pere, prune, pepeni mici combinati cu legume – in apa cu sare grunjoasa. Cateva trucuri exista pentru ca muraturile sa iti iasa cum trebuie si le gasesti in ACEST articol de pe site-ul Lidl Romania.
Rosiile prea moi se pot usca si pastra apoi in ulei de masline condimentat cu piper, usutori si busuioc, asa cum vezi mai jos. Radacinoasele se taie cubulete mici, se deshidrateaza si se amesteca cu ierburi uscate pentru a obtine un foarte sanatos mix natural de legume, potrivit pentru orice mancare.
Orice fruct poate deveni conserva, daca este sanatos si bine spalat si la fel si legumele. Ca om care a murat cirese si a facut vinetele gem, pot sa iti spun ca nu exista nicio limita in ce poti conserva la borcan. Asa cum iti recomand si in alte proiecte, porneste cu cantitati mici si experimenteaza, pentru ca rezultatele pot fi surprinzatoare.
Congelezi ce ai in plus
Mancarea gatita o poti pastra pe termen mai lung daca o pastrezi in congelator, iar asta te ajuta sa ai o rezerva pentru cand nu poti gati sau ai oaspeti neanuntati la masa. Poti congela fara probleme ciorbele si supele, precum si friptura sau mezelurile.
La fel de bine poti pune la congelator oua, lapte, paine sau legume gatite si fructe, daca sunt spalate si bine scurse. Dealtfel, congelarea este o alta metoda de congelare pe termen lung, asa ca poti pastra toata iarna vinete coapte, ardei copti, fasole verde fiarta usor, care nu-si schimba deloc gustul chiar si dupa cateva luni de la congelare.
Poti congela inclusiv cafeaua ori verdeturile, in mod cat se poate de original, folosind o forma pentru gheata. Poti folosi mai tarziu cate un cubulet de cafea in cana cu lapte, iar verdeturile taiate si congelate in ulei de masline pot fi ingredient colosal in salate si supe. Si tot in forme pentru gheata poti pastra fructe, ca sa le folosesti pentru aromatizarea sucurilor, apei sau altor bauturi.
Transformi resturile in compost
O varianta aplicabila mai ales cand stai la curte este sa aduni intr-un recipient special tot ce este material organic si se poate degrada in timp de la sine. Astfel de recipiente se numesc compostoare si au orificii laterale care permit aerului sa circule.
Pot fi compostate toate resturile de la legume si fructe, zatul de cafea, plicurile de ceai, ziarele, cojile de la oua, servetelele din hartie si orice altceva contine celuloza ori fibre organice, nu chimicale. Poti turna deasupra bere, din cand in cand, ca sa accelerezi procesul de compostare. In schimb, nu compostam grasimi animale, peste, carne, nisipul de la animale ori resturile lor.
Daca stai la bloc, poti face compost la scara mai mica, intr-o galeata pentru gunoi, careia ii faci gauri pentru aerisire si ii pui capac. Pui in ea putin pamant, apoi ziare si resturi organice, pe care le suplimentezi periodic. Pentru aerisire, scuturi bine galeata o data la cateva zile.
Reutilizare in casa si in gradina
Unii dintre noi folosesc deja o parte din resturile de la bucatarie pe post de ingrasamant fara a le mai trece prin circuitul compostarii: zatul de cafea turnat la florile din ghivece sau apa ramasa de la fiert oua si legume tot pentru udat plante. Sunt insa multe alte resturi alimentare care isi pot gasi utilitate in casa si in gradina noastra.
- Berea ramasa in pahare o poti folosi pentru a sterge frunzele plantelor de apartament. Ce ramane poti turna la radacina plantei: va functiona pe post de ingrasamant.
- Cojile de la ou pot servi drept ghiveci pentru a planta seminte, care sa fie puse apoi cu totul in pamant. Iar cojile de ou uscate si pisate pot fi ingrasamant pentru flori, datorita aportului de calciu, scazand totodata aciditatea solului.
- Datorita continutului de potasiu, cojile de banane pot fi utilizate pentru a lustrui incaltamintea din piele, avand acelasi rol precum crema incolora de ghete. Ele pot fi folosite si ca ingrasamant in gradina, puse in apa pastrata pentru udat.
- Cojile si cotoarele merelor sunt o sursa naturala de pectina – substanta care ajuta dulceturile sa ajunga la consistenta dorita. O obtii fierband o parte de coji si cotoare in trei parti de apa, timp de o ora, apoi lasand totul peste noapte la scurs intr-o sita. Lichidul rezultat il poti conserva prin sterilizare ori pastra la congelator si folosi mai apoi pentru a ingrosa dulceturile si gemurile. Si tot din coji de mere poti face otet, daca le pastrezi timp de cateva saptamani in apa, intr-un borcan acoperit cu material textil.
- Cojile de la citrice sunt potrivite pentru aromatizarea casei – fie se fierb impreuna cu scortisoara si cardamom si apa se pune intr-un pulverizator, fie se usuca lent, pe o sursa de caldura.
- Cotoarele de la salata, morcovi, telina sau patrunjel pot fi pastrate in apa ca sa creasca plante noi. Dureaza cateva zile pana apar noile plante, care se dezvola bine daca au lumina si apa proaspata.
- Cojile de la ceapa si sfecla rosie sau frunzele vechi de spanac ori varza rosie pot fi pastrate pentru a vopsi oua in culori obtinute natural, fara aditie de substante chimice.
- Laptele acrit poate inlocui bicarbonatul sau praful de copt in prajituri, datorita aciditatii sale. El poate fi utilizat si pentru a curata tenul, fiind bogat in enzime si probiotice.
- Semintele de ardei, castraveti, pepeni sau dovlecei pot porni plante noi, daca sunt puse in sol umed si au caldura si lumina.
- Vinul acrit se potriveste fara probleme in mancare, pentru a marina carnea pentru friptura sau, daca se transforma in otet, petnru asezonarea salatelor.
- Zatul de la cafea are proprietati exfoliante, deci poatef i utilizat pe post de masca ori scrub.
Alte trucuri pentru evitarea risipei alimentare gasesti in articolul despre cumparaturi istete aici. De altfel, iti recomand sa urmaresti intreaga serie #SustenabilAcasa, pentru sfaturi si trucuri care sa te ajute sa traiesti mai sustenabil, protejand astfel atat bugetul familiei tale, cat si mediul in care traim.
Descoperi si alte idei de proiecte diy si sfaturi pentru un trai sustenabil urmarindu-ma atat la “Lectia de bricolaj” de la Prima TV, cat si pe alte platforme:
- pagina de Facebook Gabi Ralea DIY | Decor | Living
- grupul de Facebook Gabi Ralea DIY & Living
- YouTube
