Ce face copilul atunci când nu are ce face?

Am un copil scotocitor și curios. Așa sunt (cam) toți copiii, dar evident că al meu este cel mai creativ, cel mai inteligent și, în general, cel mai cel. Meșterește de toate din orice și inventează povești despre animale și copii care fac trăznăi. Nu că n-ar avea cu cine să semene…

Dintr-o țeavă și o pereche de roți de cărucior a construit un tun. În perioada în care visa că se face rachetor când crește mare (constructor de rachete, în traducere liberă), a vrut să construiască o navă spațială și, dacă nu eram pe fază, lipea bricheta cu bandă adezivă de tubul de spray.

Bărcuța de polistiren a fost lucru simplu, deși s-a murdărit și pe nas cu lac roșu de unghii, atunci când a vopsit bateriile, ca să le instaleze la bord pe post de extinctoare. Așadar, înțelegeți cu ce am de-a face, da?

Am răscolit internetul căutând resurse și proiecte pentru micul constructor. Fără a avea intenția de a jigni pe cineva, spun că sunt dezamăgită de site-urile românești. Aș prefera proiecte orientate spre încurajarea creativității, nu spre optimizarea profiturilor din vânzari. Și site-uri cu mai puține reclame.

Nu vreau să cumpăr, vreau să fac. Nu vreau să văd cum se laudă alții, vreau proiecte concrete. Nu vreau mutre de copii, ci vreau chestii fabricate creativ. Vreau un loc în care din care să mă inspir pentru a da ceva de făcut copilului, atunci când nu are ce face. Clar, da?

Am găsit în schimb un site american care mi-a plăcut mult, un fel de club virtual al micilor meseriași – www.diy.org. Conceptul mi se pare extraordinar: încurajezi copiii să facă propriile proiecte, pe baza ideilor lor sau inspirându-se dintr-o listă, pentru ca apoi să le împartă cu ceilalți, încărcându-le într-o galerie virtuală.

Proiectele expuse sunt explicate în clipuri how-to sau în imagini și, în general, au necesarul de materiale enunțat. Multe pot fi făcute din te miri ce, în ideea reciclarii diverselor obiecte. Pentru altele, îți este foarte clar ce trebuie să cumperi.

Ce am mai descoperit scotocind acolo? Pe de-o parte, copiii pot opta pentru un anume tip de proiecte, în funcție de abilitățile pe care le au, alegând să fie grădinari, constructori, cartografi, tâmplari, pădurari, bucătari și multe altele. Am găsit chiar și constructorul de rachete. 🙂 Nu-i împiedică nimeni pe copii să obțină mai multe abilități, din cele 40 existente în site. De fapt, sunt provocați să facă asta.

În al doilea rând, copii pot avea propriile conturi în site, în condiții de securitate a informațiilor. Ca să fie mai clar, fiecare copil își alege ca avatar o mutriță haioasă de animal, care îi va inlocui figura în profilul din site. Numele copilului este înlocuit de un pseudonim, iar contul este activat de către părinte, daca acesta valideaza link-ul care îi este trimis automat prin e-mail.

Există și un panel de control parental, de unde părinții pot verifica activitatea copiilor si proiectele pe care aceștia le încarcă. Mai multe despre acest site puteți citi aici.

Și un promo haios, făcut de ei,  pe care îl puteți vedea mai jos.

Am decis: ne place, am devenit fani. Mi-a plăcut mai ales modul în care justifică faptul că trebuie să încurajăm creativitatea copiilor: ”65% dintre copiii care intră acum în școală vor avea meserii care încă nu au fost inventate”.

Mi se pare logic ceea ce spun ei, așa că am început deja antrenamentele pentru meseriile neinventate încă.

Voi cum vă antrenați?